nu exista titlu pentru asa ceva

Sambata. Cateva drumuri obisnuite prin cartier (btw, MAD, your shade of pink is lovely ), facturi. Ajung acasa, ma asez sa fumez o tigara. Iau la rasfoit un Sapte Seri pe care l-am luat la iesirea din Plaza. Ajung la pagina 49. Si vad asta.

(jpeg preluat de pe alternativ.ro)

What’a'…?! Stai sa citesc ce scrie. Manelistii astia, bai nene…Citesc. Nu e cu manele. Nu?? “Muzeul National George Enescu, Marti 13 mai 2008, bla bla, PORTRETE COMPONISTICE. Mihaela Vosganian, Irina Anghel, Ansamblul Pro Contemporania”, ma rog, cred ca vedeti si voi clar, mov pe rosu.

Mai oameni buni, ajutati-ma sa inteleg. Ce naiba s-a intamplat aici? Deci tanti asta nu e manelista (asa ar mai fi avut sens cateva elemente). E o femeie care canta muzica de opera, gen, right? Dar de ce face cu mainile “da-mi-o intre tate” pe o banda de aia de transpirat burta, infasurata in perdeaua de la Revelionul Ospatarilor -Restaurantul Lido? Care e ideea acestei compozitii? “Ne antrenam pentru dvs”? “Solistele noastre au cea mai buna voce de burta”? Cine sunt oamenii (va dati seama ca nu pot sa le spun art si copy) care au conceput, uhm, chestia asta si ce a fost in capul lor? Asta e vreun nou soi de fetis, gen working-out mammas? Si mai ales, ce dumnezeului o sa intample la concertul ala?

Va rog frumos, daca stiti mai multe, lamuriti-ma si pe mine. I’m completely baffled. Cred ca s-a atins apogeul in materie de print si nu vreau sa raman pe dinafara. Va multumesc.

Tags: cand muzica si publicitatea isi dau mana, ingemanarea artelor, muzica buna, perdele de seara