Mai pot nu

Joe Strummer îmi sparge timpanele cu „All In A Day” şi noroc cã-i mort, cã altminteri i-aş fi tras vreo douã. NU vreau sã fie aşa toatã ziua, cãcat cãcat cãcat. Dimineaţã m-am trezit de câteva ori înainte de a mã trezi pe bune. Am luat o gurã de cafea şi mi-am dat seama a nu ştiu câta oarã cã nu ştiu sã fac cea mai bunã cafea din lume, drept care am stropşit toatã faianţa din faţa chiuvetei. Rãmãşiţele mi-au curs de sub bãrbie pe ungur care s-a stropşit şi el şi a zbughit-o rãvãşit. Ok, tre’ sã şterg porcãria asta. Trag de rola de şervete şi picã în chiuvetã cu totul, da’ de dincolo îmi sunã în cap Goldfrapp cu Happiness şi zic cã poate nu e chiar aşa de maro totu’. Tot de dincolo, telefon:

- Am uitat sã vã sun asearã.
- Şi eu. (Pe dracu’!)
- La 9 jumate venim.
- Ok.

Draci! E 9 şi tot nu m-am trezit, nu m-am spãlat, nu m-am…dana, concentreazã-te rapid în mã-sa! Aprind o ţigarã şi mã duc dincolo sã evaluez aiureala casei, da’ nu aratã chiar aşa, deci m-am mai liniştit. Fac patul şi unguru’ are chef de joacã, da’ îi deschid geamul şi ne împãcãm.

Numa’ sã nu stea ãştia mult.

- Bunã dimineaţa!
- Whaeveeeeer! (Aş fi vrut eu!)
- Oooooo…da’ e mult de lucru (tipa)
- (Închide dracu’ uşa, cã nu eşti la tine acasã)
- Pãi aici, bucãtãria, baia, balconul…..(proprietara)
- Aoleu, da’ trebuie glet (tipu)
- A fost fãcut de mântuialã înainte, nu vedeţi? Au pus apã în ea (tipa iar)

Mã uit şi eu pe pereţi dupã ei, cã la asta mã pricep cât de cât. Da’ nu bag nimic în cap, cã nu m-a fãcut mama vopsitoreasã, futu-i. Tipa se opreşte brusc din înşiruire.

- Vai, dar ce plantã frumoasã aveţi!
- (Chioaro, am mai multe…Şi ce te zgâieşti la ea ca la o girafã?) Da…e adevaratã.

NU vorbi, nu scoate nimic, de dragu’ casei ãsteia, taci!

Tipa începe sã dicteze ce şi unde trebuie şi în ce cantitãţi de saci şi gãleţi, tipul se foieşte cu o ruletã pe balcon…o întinde, mãsoarã, apoi vine cu ea în casã sã o citeascã de parcã ar avea proverbe pe ea. Proprietara noteazã tot ce zic ãştia doi, aud vâjâindu-mi „ciment, rigips, colţare, da’ nu d’alea de gresie, d’alea de perete, savana cu teflon e cea mai bunã, vai, dar credeţi-mã, cã eu le-am testat pe toate, n-aţi vãzut şi reclama, nisip, da, vai, cã uitasem de el….”

Afarããããããã!

- Deci ce ziceţi?
- Io?
- Da. Facem cu glet sau nu? Cã dureazã încã douã zile.
- Şi eu unde dorm?
- Pãi…
- Lãsaţi…facem.
- Vai, dar ce… vino la mama, da’ e surdã, nu?
- De ce?
- Pãi are un ochi aşa şi unu’ aşa.
- Nu, da’ vã puteţi sinucide cu el dacã îl atingeţi.
- Aoleu, e rãu?
- (Ia pune mâna pe el, sã vezi. Hai, te roooooog) Numai cu femeile.

Unguru’ o ignorã cum numai el ştie şi merge sã sape pe balcon, ostentativ, ca sã le arate cã are şi el nisip, na!
Am mai prins ceva despre un scor şi despre cã mâine or sã fie 26 de grade loco şi apoi mi-am aprins o ţigarã.
Gata. S-a terminat naibii, deci cobor sã iau cafea, cã nu mai pot.

În afarã de faptul cã la supermarket am intrat ca vaca în grilajul ãla de tre’ sã te învârţi în el ca sã intri şi mi-am mai achiziţionat o bubã, în afarã cã dupã ce am cumpãrat toate cãcaturile şi n-am putut plãti fiindcã sistemul de la ING nu le merge de 2 zile, în afarã şi de faptul cã nici cafeaua asta pe care o beau acuma nu e strãlucitoare, io zic cã azi o sã fie bine, chiar dacã dEUS urlã cã suicide şi when she comes down! Hai, hai!

Tags: manual de pastrat calmu', nervi, zugraveli