City Limits SpeciaL: “de ce nu imi plac oamenii care imi plac”. Haruki in tren cu Behemoth

C Tolontan - cu care am calatorit de dimineata cu metroul. Pentru ca e prea normal si cu mult prea mult bun simt, la fel ca si Monica Macovei. Pentru ca nu se impun mai mult in viata publica si prefera sa stea acolo undeva in spate, sa priveasca, sa se certe cu ei insisi si doar din cand in cand sa reactioneze public.

Ray Cokes (fost MTV) – pentru ca a disparut pur si simplu.

Richard Quest (CNN) pentru ca te face sa te intrebi de ce nu gasim si partea funny in orice dezastru care ni se intampla. Pentru ca te face sa te intrebi de ce unii chiar nu renunta la meseria de jurnalist. Pentru ca este perfectionistul dus la extrem.

JD Salinger – pentru ca scrie prea pe intelesul tuturor. Si pune in cuvinte simple ceea ce cu totii gandim dar ne e prea lene sa spunem dar sa mai  si scriem.

Michael Cunningham – pentru ca prea te face sa te gandesti la toti oamenii din jurul tau. La cei actuali, trecuti si viitori care ar putea sa se intersecteze cu tine, cel care ai fost, esti sau vei fi candva.

H Murakami – pentru ca ajungi sa te indragostesti de el iar mai apoi stai si te intrebi cat de firesc e lucrul asta.

Vreau doar sa aflu cum de s`a intamplat sa citesc “Elefantul a disparut” in aceeasi saptamana in care elefantul pe care eu doream din tot sufletul sa il vad, Gaya de la gradina zoologica din Bucuresti…a disparut.

M Bulgakov – pentru ca nu ma lasa sa citesc Maestrul si Margareta. Imi doresc enorm sa o citesc si nu apuc pentru ca toti cei pe care ii cunosc si au citit cartea asta, li s-a intamplat ceva sau au visat ceva de le`a ramas acolo in capusor, chiar atunci..in timp ce savurau randurile.

Iar eu, cu ingerul meu plecat cred, ma asez intr-o seara cu MM in brate iar dimineata ce a urmat a fost una pe care doresc sa o uit candva. Mi s`a parut ca unele personaje s-au dat jos din carte si s-au urcat in acelasi tren cu care am calatorit eu a doua zi. Si nu imi dadeau pace. Imi stiau viata, parca statusem la o sueta inainte. Si nu era asa…incerc eu sa neg si acum.

Un răspuns la “City Limits SpeciaL: “de ce nu imi plac oamenii care imi plac”. Haruki in tren cu Behemoth”

  1. Rov spune:

    I feel like your list is still open. Asteptam continuarea? : )
    A, si ingerii nostri nu pleaca de langa noi. Chiar sunt si mai aproape atunci cand ni se intampla lucruri rele sau cand ne e frica de ceva, ca sa ne ajute. Eventually, bad things in the past turn out to be the motors of the blessings in the future.
    Trust me, I know.

Lasă un Răspuns